Skip to content

Care-i diferenţa între cum se moare în Libia, la ordinul lui Gaddafi, şi cum se moare în România, la ordinul lui Băsescu

22/03/2011

Nu avem o poziţie clară în ceea ce priveşte conflictul din Libia. De ce? Iata o întrebare la care nu răspunde nici o autoritate a statului într-un mod clar. Şeful statului a încercat să ofere câteva explicaţii. Ceea ce a ieşit a fost demn de cascadorii râsului.

De la alegerea preşedinţiei de a face aceste declaraţii exclusiv pentru TVR, când într-o problemă atât de delicată se impunea, poate, o conferinţă de presă deschisă pentru toată lumea, până la problemele tehnice apărute, totul era parcă desprins dintr-un film absurd. Ce a rămas în urma tentativelor de explicaţii oferite de preşedinte? Mai nimic, sau mai mult ideea că, de fapt, nu avem o poziţie clară în legătură cu ceea ce se întâmplă. Ar fi totuşi de reţinut metafora preşedintelui legată de România potrivit căreia România este “un trăgător căruia îi tremură mâna pe armă” atunci când vine vorba despre conflictul libian.

Dar de ce ne tremură degetul pe trăgaci? Asta a uitat să ne explice preşedintele…

Dacă aş vrea să fiu tendenţios, aş putea să mă gândesc la faptul că nu avem o poziţie oficială categorică şi în consens cu lumea civilizată legată de acest conflict, din cauza unui fel de solidaritate de breaslă a conducătorilor care se aseamănă.  Respectând proporţiile, Băsescu, asemenea lui Gaddafi (două personaje autoritare), vede că nu mai este dorit de poporul său şi, cu toate astea, nu vrea să plece.

Singura diferenţă relevantă între cele două personaje este dată de faptul că, probabil exclusiv din raţiuni de poziţionare geografică şi culturală a ţării noastre, la noi nu s-a ajuns încă să se tragă cu muniţie de război în populaţie. E o chestie de rafinament. Băsescu, prin Guvernul Boc, nu a scos armata să-i execute pe “rebelii” care nu-i mai vor, ci i-au înfometat şi umilit. Este doar o diferenţă de definiţie între moartea rebelilor libieni, ucişi de mercenarii lui Gaddafi, şi pensionarii români care au murit de inimă rea atunci când au primit talonul cu pensia recalculată de guvernul lui Boc. Consecinţa a fost aceeaşi – moartea.

P.S.: Aud din nou că Boc, rupt definitiv de realitate, ne anunţă că am ieşit din criză. Dumneavoastră simtiţi că am ieşit din criză? Simte cineva că am ieşit din criză? Eu cred că Boc nu şi-a dus enunţul până la capăt. Poate se referea la “gaşca portocalie”, poate se referea la el, la familia lui sau la familia prezidenţială. Pentru ei poate nu mai este criză, sau, poate, nu a fost niciodată.

Domnul Boc, am un anunţ important pentru dumneavoastră: ieşiţi un pic la plimbare prin lumea reală, renunţaţi la gărzile de corp şi luaţi pulsul ţării. Vă veţi convinge nu numai că nu am ieşit din criză, dar şi că românii trăiesc din ce în ce mai greu.

No comments yet

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: