Skip to content

Parcurile agricole pot relansa exporturile României

13/02/2011

Guvernul nu valorifică potenţialul agricol existent. De exemplu, România importă 70% din alimente, în timp ce noi avem un potenţial de a exporta dublu faţă de cât consumăm. Actuala guvernare nu e capabilă să ia nişte măsuri clare de stimulare a investiţiilor în zona alimentaţiei, în agricultură şi în tot ce înseamnă alimentaţie. Importăm enorm de multe fructe şi legume, deşi am putea să le producem foarte bine în ţară, mult mai mult decât avem nevoie să consumăm.

Se pune problema că e criză, că n-ar fi bani, ceea ce e fals. Sunt incompetenţi! Ar fi producători dispuşi să investească în această zonă, principalul lor argument fiind că nu au probleme de desfacere, deci sigur au o piaţă bună în România. În schimb, sunt lucruri pe care nu le poate face decât guvernul.

De exemplu, dacă vrei să-ţi faci o seră, cumperi terenul foarte scump, pentru că trebuie să fie aproape de utilităţi. Dacă îţi iei un teren ieftin, te costă utilităţile mai mult decât investiţia în seră. Dacă ar veni guvernul cu un program pentru dezvoltarea parcurilor agricole, în care să luăm 500–1.000 de hectare, statul e singurul care ar putea compacta această suprafaţă. Dă o hotărâre de guvern, de interes naţional, se expropriază 1.000 de hectare în zona cea mai bună din punct de vedere pedologic, climatic, să se preteze pentru sere, şi se concesionează. La o asemenea suprafaţă, furnizorii sunt interesaţi să investească în aducerea utilităţilor pe teren, pentru că acolo va fi un consum pe măsură.

Mai mult, pentru un parc agricol se justifică şi existenţa unor alte activităţi conexe. De exemplu, o fabrică de conserve, pentru că nu mereu piaţa îţi absoarbe toată producţia, care să prelucreze surplusul. Poţi avea şi o staţie de sortare-ambalare legume-fructe şi un depozit cu rampă de încărcare în camioane. Toate acestea pentru o seră pe trei hectare nu se justifică. Pentru sere pe 1.000 de hectare, se justifică şi câte două-trei din fiecare. Dar toate acestea nu le va putea face niciodată un privat. Niciodată un privat nu poate să compacteze într-o zonă care e într-adevăr bună pentru aşa ceva 1.000 de hectare.

Pentru fructe ai nevoie, de asemenea, de suprafeţe mari de livezi. Nu poţi fi performant pe cinci hectare de livadă. Trebuie să strângi sute, mii de hectare. Când îţi iei echipamente pentru livadă, care sunt performante, dar şi foarte scumpe, investiţia trebuie justificată de suprafaţa foarte mare de lucru. Când ai recolte scumpe, riscul de furt este foarte mare, aşa că ai nevoie de pază. Din punct de vedere economic, paza nu se justifică dacă ai cinci hectare, la fel ca specializarea oamenilor.

Aceste parcuri agricole şi livezi vor genera locuri de muncă şi marfă pe piaţa internă astfel încât nu vom mai fi nevoiţi să importăm. Vom folosi fructe şi legume din România şi mai ieftine, pentru că sunt produse cu salarii de România, nu vor avea inclus preţul transportului şi vor fi mai sănătoase, că nu vor mai trebui tratate. Azi le-ai produs, mâine le-ai scos pe piaţă.

No comments yet

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: